Guvernul României a aprobat, în ședința de astăzi, suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru organizarea participării culturale a României la Satul Francofoniei 2026.
     Evenimentul va avea loc la Phnom Penh, în Regatul Cambodgiei, în perioada 13–17 noiembrie 2026, în marja celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei. Participarea României este coordonată de Ministerul Culturii și organizată prin ARTEXIM, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și alți parteneri culturali și artistici din România și Cambodgia.                           Click aici pentru detalii

     Președinții Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene au semnat Declarația comună „Europe for Culture – Culture for Europe”, un document cu valoare politică deosebită, care consacră o viziune comună privind rolul strategic al culturii și patrimoniului cultural în consolidarea proiectului european.
     Declarația reprezintă pentru prima dată un angajament comun al celor trei instituții europene de a plasa cultura în centrul procesului de elaborare a politicilor Uniunii Europene, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Culture Compass for Europe și cu principiile care promovează diversitatea culturală, libertatea artistică, accesul la cultură, susținerea artiștilor și profesioniștilor din sectoarele culturale și creative, precum și consolidarea rolului culturii în coeziunea și competitivitatea europeană.
     România a participat activ la procesul de negociere și definitivare a textului Declarației, contribuind, alături de celelalte state membre, la conturarea unui document care reflectă importanța culturii ca factor esențial pentru promovarea valorilor europene, consolidarea democrației, incluziunii sociale și rezilienței societăților europene. Procesul de negociere desfășurat în ultimele luni a permis construirea unui consens la nivel european asupra necesității unei abordări transversale a culturii în cadrul politicilor Uniunii Europene.
     În cadrul negocierilor, România a susținut consolidarea dimensiunii culturale a proiectului european, promovarea diversității culturale și lingvistice, precum și necesitatea asigurării unor condiții favorabile dezvoltării sectoarelor culturale și creative.
     Prin semnarea Declarației „Europe for Culture – Culture for Europe”, instituțiile europene transmit un semnal puternic privind recunoașterea contribuției culturii la dezvoltarea durabilă, coeziunea socială și competitivitatea Uniunii Europene, precum și asupra importanței integrării dimensiunii culturale în politicile și prioritățile europene viitoare.

    Anul Cultural România–Italia a debutat oficial pe 1 decembrie 2025, la Teatro dell’Opera di Roma, printr-un Concert de Gală susținut de Orchestra Operei Naționale București, dirijată de maestrul Daniel Jinga, alături de soprana Anita Hartig, mezzosoprana Ruxandra Donose și tenorul Ștefan Pop. Evenimentul s-a desfășurat în prezența Excelenței Sale doamna Gabriela Dancău, Ambasador al României în Republica Italiană, a ministrului Culturii András Demeter și a omologului său italian Alessandro Giuli, a președintelui Comisiei pentru Cultură, Știință și Educație din Camera Deputaților, Federico Mollicone, precum și a numeroși reprezentanți ai autorităților italiene, oameni de cultură și jurnaliști.
    Alegerea Teatrului dell’Opera di Roma, una dintre cele mai prestigioase instituții lirice italiene, a oferit inaugurării o vizibilitate internațională semnificativă datorită tradiției sale, acusticii remarcabile și rolului central în viața culturală a Romei. Debutul Anului Cultural chiar de Ziua Națională a României a adăugat serii o emoție firească, transformând momentul într-un început care arată limpede cât de apropiate sunt cele două țări.
Deschiderea a fost marcată de o serie de intervenții care au conturat, din unghiuri diferite, aceeași idee: că acest An Cultural este, înainte de toate, o punte între oameni și tradiții care se recunosc reciproc. Ambasadoarea României în Italia, Excelența Sa Gabriela Dancău, a evidențiat semnificația specială a inaugurării într-o zi atât de importantă pentru România și a subliniat rolul pe care programul cultural îl va avea în lunile următoare, prin expoziții, concerte, proiecții de film, proiecte de patrimoniu și spectacole ce vor aduce în prim-plan diversitatea și creativitatea artistică românească.

    România a fost prezentă, în perioada 15-19 octombrie, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment editorial din lume, care reunește anual peste 250.000 de vizitatori și profesioniști din peste 100 de țări. 
    Ministrul Culturii, András Demeter, a fost prezent la deschiderea oficială a standului României, unde a discutat cu editori, autori și reprezentanți ai instituțiilor partenere despre promovarea literaturii române și cooperarea editorială în spațiul European.  De asemenea, ministrul a participat la deschiderea Pavilionului Filipine, țara invitată de onoare la ediția din acest an, prilej de dialog cultural și de schimb de bune practici în domeniul industriilor creative.
    Ministerul Culturii a coordonat prezența românească la această ediție, în colaborare cu Asociația Editorilor din România, TRADUKI, Institutul Cultural Român și Asociația „Diaspora citește”, aducând în prim-plan literatura contemporană și spiritul de cooperare culturală care apropie editori, traducători și autori din întreaga regiune. 
Având o suprafață de 80 de metri pătrați, standul național oferă un program amplu de lecturi publice, dialoguri literare și mese rotunde dedicate autorilor și editorilor din Europa Centrală și de Est, devenind un spațiu deschis pentru întâlniri, schimburi de idei și noi colaborări. 
Invitații Ministerului Culturii la ediția din acest an au fost scriitorii Mariana Gorczyca, Iulian Fruntașu și Pavlo Matyusha, managerul cultural Antje Contius, alături de traducătorii Jan Cornelius și Georg Aescht, care moderează și participă la evenimentele incluse în program. 
Programul include o serie de evenimente speciale, printre care masa rotundă dedicată editorilor din Ucraina și țările învecinate, găzduită la standul românesc.
Pe durata târgului, Editura POP organizează mai multe lecturi și prezentări de carte dedicate unor autori români de referință, precum Ana Blandiana, Dinu Flămând, Eginald Schlattner, Robert Șerban și Nicolae Tzone. 
Un moment de întâlnire informală, „Happy Hour la standul României”, a marcat deschiderea standului, fiind organizat de Ministerul Culturii în parteneriat cu Asociația Editorilor din România.

    Măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 au generat un val de discuții firești în rândul instituțiilor și profesioniștilor din domeniul cultural-artistic, cauzat de riscul restrângerii activităților în ultimele luni ale anului. Ministerul Culturii consideră necesar să clarifice contextul și demersurile întreprinse pentru a asigura continuitatea activităților instituțiilor publice de cultură.
În fiecare an, guvernul obișnuia să emită acte normative restrictive aplicabile în ultimul trimestru, care însă prevedeau și nenumărate excepții. Suntem într-un an atipic, marcat de o situație economică dificilă și de nevoia de disciplină bugetară la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. De aceea, Guvernul nu a mai prevăzut exceptări numeroase și aplicabile generalizat, transmițând astfel un semnal clar de responsabilitate bugetară către toți ordonatorii de credite, susținând, în același timp, rolul esențial al instituțiilor publice de cultură și importanța lor  în viața comunității.
Cheltuielile restricționate se vor putea efectua doar prin memorandumuri adresate Guvernului, inițiate de Ministerul Culturii pentru instituțiile din subordinea sa și de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, pentru instituțiile din subordinea autorităților publice locale. 
Evitarea unui blocaj administrativ prin solicitarea permanentă de aprobări de memorandumuri se poate rezolva fie printr-un act normativ, fie printr-un memorandum. Ministerul Culturii inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun care să permită continuarea activităților, în special în ceea ce privește producerea și exploatarea bunurilor culturale.
Acest memorandum va permite efectuarea cheltuielilor fără de care activitatea instituțiilor de cultură ar fi grav afectată: pentru plata onorariilor pentru spectacolele aflate în program, pentru realizarea premierelor, organizarea expozițiilor, concertelor și a întâlnirilor profesionale ale breslelor cu publicul. Astfel, în interiorul bugetelor aprobate, spectacolele se vor putea juca, expozițiile și concertele vor putea fi organizate. Nu ne dorim să ajungem la punctul în care statul să plătească salarii, chirii și cheltuieli de funcționare, pentru entități care, în fapt, nu vor putea funcționa spre a-și îndeplini misiunea publică și  rolul important pe care îl au în viața comunității. Mai adăugăm aici că blocajul ar duce și la diminuarea sau chiar dispariția veniturilor proprii ale instituțiilor publice de cultură. 
Memorandumul care vizează aprobarea încheierii angajamentelor legale pentru categoriile de cheltuieli necesare derulării proiectelor aflate în pregătire/desfășurare, va fi supus aprobării Guvernului cu celeritate. Reforma nu trebuie privită doar ca o reducere de bugete sau o serie de interdicții, ci ca o reevaluare profundă a organizării, finanțării, producerii și funcționării culturii publice . 
Totodată, Ministerul Culturii precizează că la rectificarea bugetară a primit o sumă de 6 ori și nu de 60 de ori mai mică decât cea solicitată, așa cum se vehiculează în spațiul public.