România a fost prezentă, în perioada 15-19 octombrie, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment editorial din lume, care reunește anual peste 250.000 de vizitatori și profesioniști din peste 100 de țări. 
    Ministrul Culturii, András Demeter, a fost prezent la deschiderea oficială a standului României, unde a discutat cu editori, autori și reprezentanți ai instituțiilor partenere despre promovarea literaturii române și cooperarea editorială în spațiul European.  De asemenea, ministrul a participat la deschiderea Pavilionului Filipine, țara invitată de onoare la ediția din acest an, prilej de dialog cultural și de schimb de bune practici în domeniul industriilor creative.
    Ministerul Culturii a coordonat prezența românească la această ediție, în colaborare cu Asociația Editorilor din România, TRADUKI, Institutul Cultural Român și Asociația „Diaspora citește”, aducând în prim-plan literatura contemporană și spiritul de cooperare culturală care apropie editori, traducători și autori din întreaga regiune. 
Având o suprafață de 80 de metri pătrați, standul național oferă un program amplu de lecturi publice, dialoguri literare și mese rotunde dedicate autorilor și editorilor din Europa Centrală și de Est, devenind un spațiu deschis pentru întâlniri, schimburi de idei și noi colaborări. 
Invitații Ministerului Culturii la ediția din acest an au fost scriitorii Mariana Gorczyca, Iulian Fruntașu și Pavlo Matyusha, managerul cultural Antje Contius, alături de traducătorii Jan Cornelius și Georg Aescht, care moderează și participă la evenimentele incluse în program. 
Programul include o serie de evenimente speciale, printre care masa rotundă dedicată editorilor din Ucraina și țările învecinate, găzduită la standul românesc.
Pe durata târgului, Editura POP organizează mai multe lecturi și prezentări de carte dedicate unor autori români de referință, precum Ana Blandiana, Dinu Flămând, Eginald Schlattner, Robert Șerban și Nicolae Tzone. 
Un moment de întâlnire informală, „Happy Hour la standul României”, a marcat deschiderea standului, fiind organizat de Ministerul Culturii în parteneriat cu Asociația Editorilor din România.

    Măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 au generat un val de discuții firești în rândul instituțiilor și profesioniștilor din domeniul cultural-artistic, cauzat de riscul restrângerii activităților în ultimele luni ale anului. Ministerul Culturii consideră necesar să clarifice contextul și demersurile întreprinse pentru a asigura continuitatea activităților instituțiilor publice de cultură.
În fiecare an, guvernul obișnuia să emită acte normative restrictive aplicabile în ultimul trimestru, care însă prevedeau și nenumărate excepții. Suntem într-un an atipic, marcat de o situație economică dificilă și de nevoia de disciplină bugetară la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. De aceea, Guvernul nu a mai prevăzut exceptări numeroase și aplicabile generalizat, transmițând astfel un semnal clar de responsabilitate bugetară către toți ordonatorii de credite, susținând, în același timp, rolul esențial al instituțiilor publice de cultură și importanța lor  în viața comunității.
Cheltuielile restricționate se vor putea efectua doar prin memorandumuri adresate Guvernului, inițiate de Ministerul Culturii pentru instituțiile din subordinea sa și de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, pentru instituțiile din subordinea autorităților publice locale. 
Evitarea unui blocaj administrativ prin solicitarea permanentă de aprobări de memorandumuri se poate rezolva fie printr-un act normativ, fie printr-un memorandum. Ministerul Culturii inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun care să permită continuarea activităților, în special în ceea ce privește producerea și exploatarea bunurilor culturale.
Acest memorandum va permite efectuarea cheltuielilor fără de care activitatea instituțiilor de cultură ar fi grav afectată: pentru plata onorariilor pentru spectacolele aflate în program, pentru realizarea premierelor, organizarea expozițiilor, concertelor și a întâlnirilor profesionale ale breslelor cu publicul. Astfel, în interiorul bugetelor aprobate, spectacolele se vor putea juca, expozițiile și concertele vor putea fi organizate. Nu ne dorim să ajungem la punctul în care statul să plătească salarii, chirii și cheltuieli de funcționare, pentru entități care, în fapt, nu vor putea funcționa spre a-și îndeplini misiunea publică și  rolul important pe care îl au în viața comunității. Mai adăugăm aici că blocajul ar duce și la diminuarea sau chiar dispariția veniturilor proprii ale instituțiilor publice de cultură. 
Memorandumul care vizează aprobarea încheierii angajamentelor legale pentru categoriile de cheltuieli necesare derulării proiectelor aflate în pregătire/desfășurare, va fi supus aprobării Guvernului cu celeritate. Reforma nu trebuie privită doar ca o reducere de bugete sau o serie de interdicții, ci ca o reevaluare profundă a organizării, finanțării, producerii și funcționării culturii publice . 
Totodată, Ministerul Culturii precizează că la rectificarea bugetară a primit o sumă de 6 ori și nu de 60 de ori mai mică decât cea solicitată, așa cum se vehiculează în spațiul public.

     Festivalul George Enescu 2025 a început duminică, 24 august, și aduce la București și în alte orașe din România orchestre de renume, soliști și dirijori apreciați pe cele mai mari scene ale lumii.
     Aflat la cea de-a 27-a ediție, festivalul are loc între 24 august și 21 septembrie 2025. Anul acesta celebrează 70 de ani de la moartea lui George Enescu, compozitor, violonist și dirijor de geniu – care a dus numele României pe cele mai mari scene ale lumii.

          Festivalul are ca temă „Aniversări / Celebrations”.
     Directorul artistic al festivalului, Cristian Măcelaru, propune o ediție 2025 care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și concerte ale unor opere rare. La festival vor avea loc peste 100 de concerte și vor veni 4.000 de artiști invitați.
     „Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu”, spune Cristian Măcelaru.
     În timpul festivalului, artiștii vor interpreta 45 de creații enesciene, zeci de capodopere clasice, lucrări contemporane și premiere absolute.
     De asemenea, programul festivalului oferă o panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale:
     Ludwig van Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară;
     Gustav Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Järvi cu Orchestra Tonhalle din Zürich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra;
     Publicul va putea asculta: Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Dvořák, Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg etc.
     Atât la Sala Palatului, cât și la Ateneul Român, vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX:
     Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în Fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz.
     Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrările lor esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale.
     De asemenea, programul festivalului cuprinde: Tōru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton – cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saëns – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr.1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1.

          Spectacole de teatru, operă și balet

     La Opera Națională București vor fi spectacole dedicate operei și baletului.
Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de György Kurtág, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gábor.
     Vor fi și premiere precum cea de pe 14 septembrie, când Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.
     Pe 7 septembrie, la Sala Radio, publicul va putea asista la capodopera mozartiană Flautul fermecat într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski.
     În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloé, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu.
     În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții de la Ateneul Român, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti.
  De asemenea, tot în seria Concertelor de la miezul nopții vor avea loc reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.